6 - 2024 consultaclick.ro

Carente în dieta vegetariană

Dietele vegetariene și vegane devin din ce în ce mai populare atât printre adulți, cât și în rândul unui număr crescut de copii și adolescenți. Aproximativ 3,3% din populația SUA și între 8-10% dintre adulții din Germania, Austria, Italia și Marea Britanie se declară vegetarieni. Motivele pentru alegerea acestei diete sunt variate și includ efecte pozitive asupra sănătății, aspecte sociopolitice, economice, ecologice și legate de drepturile animalelor.

Tipurile de diete vegetariene:
Acestea variază în funcție de gradul de evitare a produselor animale și sunt clasificate astfel:

  • Semi-vegetarian: consum ocazional de carne; unele persoane care urmează o astfel de dietă consumă doar pește și carne de pasăre.
  • Pescatarian: sunt incluse pește și fructe de mare, dar nu carne roșie sau de pasăre.
  • Ovo-lacto vegetarian: sunt incluse ouă, lapte și produse lactate, dar este exclusă carnea de orice tip.
  • Lacto-vegetarian: sunt incluse lapte și produse lactate, dar sunt excluse ouăle și carnea.
  • Macrobiotic: sunt incluse cereale integrale, în special orez sălbatic, legume, fructe, alge marine; se recomandă fructele crescute local și este permis consumul de pește sau carne albă o dată sau de două ori pe săptămână.
  • Vegan: sunt excluse toate produsele de origine animală; unii vegani nu folosesc nici mierea și au retineri în a folosi pielea sau lâna.
  • Raw-vegan: dietă bazată pe legume, fructe, nuci, semințe, germeni; alimentele sunt neprocesate în proporție de 75-100%.

Considerații nutriționale pentru vegetarieni

Proteine: Necesitatea de proteine este acoperită pentru toate tipurile de diete vegetariene, cu condiția asigurării unui nivel adecvat de calorii/24 de ore; soia și produsele din soia furnizează o cantitate crescută de proteine.

Acizi grași Omega 3: Dieta vegetariană este bogată în acizi Omega 6, dar deficitară în acizi Omega 3, până la absența lor, în special în cazul veganilor. Acizii Omega 3 sunt importanți pentru creier, retină și membranele tuturor celulelor. Sursele vegetale pentru acești acizi includ inul, chia, rapița, cânepa, nucile și uleiurile lor. Suplimentele pe bază de alge marine sunt disponibile pentru situații cu cerințe crescute, cum ar fi sarcina și alăptarea.

Fier: Absorbția fierului din surse vegetale este redusă în comparație cu fierul provenit din surse animale și este influențată mai ușor de alte alimente. Sursele vegetale de fier includ pâinea integrală, legumele verzi, salatele cu frunze verzi, fructele uscate, produsele din soia, bulgurul și germeni de grâu. În SUA, îmbogățirea pe scară largă a pâinii, cerealelor și pastelor cu fier a contribuit la creșterea consumului de fier la copii. Acidul ascorbic ajută la absorbția fierului, motiv pentru care se recomandă consumul crescut de fructe și legume bogate în vitamina C (citrice, căpșuni, broccoli și roșii).

Zinc: Nivelul seric de zinc este similar la persoanele vegetariene, comparativ cu cele care nu sunt vegetariene, și nu sunt identificate consecințe asupra sănătății.

Iod: Dietele bazate pe plante sunt sărace în iod, de aceea se recomandă consumul alimentelor cu iod adăugat, precum sarea iodată. Consumul de pește sau alge marine reprezintă, de asemenea, un aport semnificativ de iod.

Calciu: Aportul suficient de calciu este important pentru menținerea densității osoase. Pentru persoanele lacto-vegetariene sau ovo-lacto-vegetariene, aportul este suficient sau chiar mai mare în comparație cu cel al persoanelor non-vegetariene. Sursele vegetale de calciu includ varza kale, varza chinezească, varza bok choy (un soi de varză chinezească), smochine uscate, dar este nevoie de cantități mai mari sau un număr mai mare de porții pentru a acoperi necesarul zilnic. Alimentele îmbogățite cu calciu, precum laptele și brânza de soia, tofu preparat cu calciu, cerealele, pastele și sucurile pot fi o alternativă. În situații cu cerințe mai mari, cum ar fi sarcina și alăptarea, pot fi indicate suplimentele cu calciu.

Vitamina D: Nivelul de vitamina D este corelat cu expunerea la soare și alimentația. Cele mai bune surse sunt peștele gras și uleiul de pește, dar și ficatul de vită, brânza și gălbenușul de ou pot contribui la aportul de vitamina D. Suplimentele cu vitamina D pot fi luate în considerare de către persoanele care nu consumă deloc aceste produse sau în cazul în care nu se acoperă necesitățile zilnice.

Vitamina B12: Vitamina B12 se găsește doar în produse de origine animală, iar deficiența apare la 6 luni – 2 ani după încetarea consumului acestora. Persoanele ovo-lacto-vegetariene și lacto-vegetariene obțin suficientă vitamina B12 din alimente. Persoanele vegane și alte persoane vegetariene cu aport insuficient ar trebui să consume alimente îmbogățite cu vitamina B12, cum ar fi drojdia, cerealele sau laptele de soia fortificate sau să ia suplimente cu vitamina B12. Este de menționat că forma de Vitamina B12 conținută de spirulină, alge marine, tempeh și miso este inactivă.

Dietele vegetariene pot fi o alternativă la dieta clasică, însă alegerea unei astfel de diete trebuie făcută cunoscând toate avantajele și dezavantajele acesteia.

📕 Citeste mai multe despre Sarcina

A fost de ajutor acest articol?
DaNu

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *