48 - 2024 consultaclick.ro
|

Cistita, o infectie a tractului urinar: simptome, cauze si tratament

Adesea confundată cu anexita, cistita reprezintă de fapt o inflamație a vezicii urinare cauzată de infecția acesteia. Cistita poate fi dureroasă și poate deveni o problemă gravă de sănătate în cazul în care infecția se răspândește către rinichi.

Infecțiile tractului urinar sunt frecvent cauzate de bacterii care se găsesc la nivelul pielii, vaginului și rectului și care pătrund în uretră pentru a ajunge în tractul urinar. De obicei, bacteriile se opresc la nivelul vezicii urinare, unde se înmulțesc, declanșând inflamația acesteia și simptomele specifice cistitei. Cistita este destul de frecventă la femeile active sexual, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.

Cauzele apariției cistitei

Infecțiile tractului urinar apar atunci când bacteriile din afara tractului urinar pătrund în uretră și se înmulțesc. Majoritatea infecțiilor bacteriene sunt cauzate de Escherichia coli, dar pot fi implicate și alte bacterii, cum ar fi Salmonella, Chlamydia etc. Infecțiile bacteriene apar adesea la femei după contactul sexual, dar pot apărea și la fetițe sau la femei care nu sunt active sexual, deoarece zona genitală este colonizată de bacterii care pot provoca cistită.

Există și factori neinfecțioși care pot determina inflamația vezicii urinare. De exemplu, diverse afecțiuni renale (precum pietrele la rinichi), afecțiuni genitale (prostata mărită), afecțiuni vezicale sau diabetul pot contribui la apariția unei cistite asociate.

Factori de risc

Există o serie de aspecte care cresc riscul de dezvoltare a cistitei. Acești factori pot include:

  • Utilizarea anumitor medicamente
  • Utilizarea anumitor produse de igienă intimă
  • Contactul sexual
  • Obstacole în fluxul urinar (precum pietrele la rinichi sau prostata mărită)
  • Slăbirea sistemului imunitar (prezentă în cazul diabetului sau a tratamentelor chimioterapice)
  • Utilizarea prelungită a cateterelor pentru vezica urinară
  • Menopauza

Sunt mai predispusă să fac infecție de tract urinar în timpul sarcinii?

Deși nu este foarte clar dacă sarcina crește riscul de cistită, în ceea ce privește infecția rinichilor, sarcina reprezintă un factor de risc important. Acest lucru se datorează, pe de o parte, nivelului crescut de progesteron, un hormon care relaxează tonusul muscular al ureterelor, făcându-le să se dilate și să încetinească fluxul de urină.

Pe de altă parte, pe măsură ce uterul crește, acesta comprimă ureterele, îngreunând și mai mult fluxul de urină la nivelul lor. De asemenea, tonusul vezicii urinare se modifică, făcând mai dificilă golirea completă a vezicii. În plus, vezica urinară este predispusă la reflux, o condiție în care o anumită cantitate de urină este transportată înapoi către rinichi.

Toate aceste modificări fac ca urina să parcurgă tractul urinar într-un timp mai îndelungat, oferind bacteriilor mai mult timp pentru a se înmulți și pentru a ajunge din nou, prin uretere, la rinichi. În plus, în timpul sarcinii urina devine mai acidă și conține mai multă glucoză, ambele condiții favorizând dezvoltarea bacteriilor.

Simptomele cistitei

Simptomele cistitei pot varia de la o femeie la alta, însă cele mai frecvente manifestări includ:

  • Durere la urinare
  • Polakiurie (mictiuni frecvente)
  • Piurie (prezența puroiului în urină), manifestată sau discretă
  • Dureri lombare
  • Hematurie (sânge în urină)
  • Disurie (eliminare dificilă a urinei)
  • Cantitate mică de urină eliminată de fiecare dată
  • Urină de culoare închisă, tulbure și uneori cu sânge
  • Uneori, urina capătă un miros înțepător
  • Durere în timpul actului sexual
  • Lipsa de energie, stare generală proastă
  • Uneori, stare subfebrilă
  • Febra, în cazul cistitei cangrenoase

Există o simptomatologie specifică cistitei în sarcină?

Deoarece nevoia de a merge frecvent la toaletă este destul de comună în sarcină, uneori poate fi dificil să știi cu exactitate dacă ai cistită, în special în cazul unei forme moderate de infecție. Dacă crezi că ai o infecție la nivelul vezicii urinare, este recomandat să consulți medicul obstetrician pentru a-ți recomanda un test de urină.

În sarcină, poți să nu prezinți simptomele unei infecții de tract urinar, chiar dacă există bacterii în tractul urinar. Această condiție se numește “bacteriurie asimptomatică” și, dacă nu este tratată pe perioada sarcinii, crește riscul de a dezvolta pielonefrită. Bacteriuria asimptomatică este asociată cu naștere prematură sau nașterea unui copil cu greutate mică.

Infecția rinichilor reprezintă o complicatie serioasă a sarcinii, deoarece infecția se poate răspândi în corp și poate pune în pericol viața mamei. În plus, o infecție a rinichilor poate avea consecințe grave asupra copilului. Pielonefrita crește riscul de naștere prematură și de a avea un copil cu greutate mică la naștere sau, în cazuri severe, poate duce la decesul nou-născutului. Din acest motiv, examenul de urină și urocultura sunt efectuate rutină în sarcină. Dacă infecția nu este tratată, riscul de a dezvolta o pielonefrită este crescut, fiind de aproape 40%.

Totuși, cu tratament adecvat, riscul scade considerabil la 1-4%.

Tipuri de cistita

  1. Cistita acută
    Se caracterizează prin apariția edemului și hiperemiei la nivelul mucoasei vezicale. Această formă de cistită are o durată scurtă.
  2. Cistita cronică
    Apare ca urmare a cronicizării leziunilor vezicale apărute în cadrul cistitei acute și este cauzată de tratamentul inadecvat și recidivele frecvente. Această formă de cistită durează, în mod obișnuit, mai mult de trei luni.

Complicațiile cistitei

Infecția trece de la vezica urinară și se extinde până la rinichi, provocând o infecție numită pielonefrită. Această afecțiune se manifestă prin simptome bruste, care pot include febră mare, adesea însoțită de frisoane și transpirații; durere în partea inferioară a spatelui sau sub coaste, de o parte și de alta a abdomenului; greață și vărsături. De asemenea, în cazul pielonefritei, pot apărea puroi sau sânge în urină și pot fi prezente și anumite simptome ale cistitei.

Diagnosticul cistitei

Diagnosticul de cistită este stabilit de către medicul de familie sau medicul generalist în urma următoarelor analize și investigații:

  • Sumarul de urină și urocultura
  • Ecografia abdominală

Tratamentul cistitei

În funcție de cauză, medicul poate prescrie un tratament care poate include:

  • Antibiotice prescrise în funcție de bacteriile identificate în urma analizelor
  • Medicamente pentru controlul durerii (de obicei, medicamente antiinflamatoare)
  • Evitarea produselor chimice care pot irita (de exemplu, produse de igienă, spermicide)

De asemenea, medicul poate recomanda consumul crescut de lichide și golirea regulată a vezicii urinare.

Cum previi apariția cistitei

Iată câteva măsuri care pot reduce probabilitatea de a dezvolta cistită:

  • Bea multe lichide.
  • Urinează frecvent și nu ține nevoie.
  • Menține igiena zonei intime.
  • Evită utilizarea de spray-uri deodorante sau alte produse în zona genitală deoarece pot irita uretra și vezica urinară.

📕 Citeste mai multe despre Sarcina

A fost de ajutor acest articol?
DaNu

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *